Sistemul de operare MS-DOS

    MS-DOS a fost primul sistem de operare utilizat de calculatoarele personale. Deoarece, la momentul aparitiei sale, procesoarele ofereau foarte putine dintre facilitatile disponibile astazi, MS-DOS a mostenit o serie de limitari care l-au impiedicat sa se adapteze cu succes la noile cerinte impuse sistemelor de
operare. Practic, MS-DOS nu permite executia decat a unui singur program la un moment dat (este deci monotasking) si, in plus, nu poate asigura stabilitatea sistemului in cazul executiei unor programe cu erori. Daca laaceasta adaugam si modul de lucru mai dificil pentru utilizator decat in cazul interfetelor grafice oferite (de exemplu) de Windows, esteexplicabil faptul ca acest sistem este astazi tot mai putin folosit si seprevede chiar abandonarea sa definitiva intr-un viitor destul de apropiat. Totusi, MS-DOS este inca destul de larg utilizat in tara noastra, iar simplitateasa il recomanda drept un bun material de studiu in ceea ce priveste structura si functionalitatea unui sistem de operare.
Organizarea logica a discului
Denumirea sistemului (DOS) este prescurtarea sintagmei "Disk Operating System", ceea ce indica de la inceput preponderenta pe care o are gestiunea discurilor in filosofia sa de functionare. MS-DOS a aparut intr-o perioada in care discurile abia aparusera ca mediu de stocare, la acea vreme fiind foarte folosite alte periferice, mai ales benzile magnetice. Utilizarea discurilor in sistemele de calcul a fost un mare pas inainte in gestionarea informatiei, aducand o serie de avantaje:
- o viteza de acces mult mai mare la datele stocate - posibilitatea accesului direct la oricare pozitie de pe mediul de stocare (in cazul benzilor, pentru a se ajunge intr-un anumit loc trebuie parcursa toata banda pana in acel punct)
- ca o consecinta directa a punctului anterior, posibilitatea de a se organiza datele intr-o forma logica, independenta de organizarea lor fizica, tinand cont de legaturile conceptuale dintre aceste date si nu de ordinea temporala in care au fost memorate Sa privim mai in detaliu organizarea logica a datelor pe un disc, asa cum a impus-o sistemul DOS, deoarece toate sistemele de operare aparute ulterior, fara exceptie, au preluat aceasta idee. Facem aici si observatia ca discurile flexibile si cele dure sunt tratate in acelasi mod. Din punct de vedere logic, unitatea de memorare a informatiei pe disc este fisierul.
Putem defini un fisier ca fiind o secventa de octeti care servesc unui scop comun. Care este exact acest scop nu prezinta importanta pentru sistemul de operare, care asigura memorarea tuturor fisierelor in acelasi mod, fara a face nici o deosebire intre ele. Un fisier nu are o lungime fixa, ci contine atatia octeti cati sunt necesari pentru scopul pe care il indeplineste.